22+

       Am inceput sa ne povestim totul...ti.am povestit despre divortul parintilor mei, iar tu la randul tau despre problemele ce au aparut pe parcursul copilariei tale. Ti.am povestit ce planuri am si unde vreau sa ajung iar tu mi.ai povestit cum vrei sa te sustin si cum ti.ai dori sa te ascult asa mereu.  Era din ce in ce mai frig iar intunericul din ce in ce mai dens, pana si sticla de vin se golise si zacea acum la piciorul scaunului tau. Mi.ai spus ca s.a încheiat seara afara si ca speri ca in soba sa mai fie puţin jar pt ca altfel vom ingheta de frig. Stiam ca nu va fi asa, sangele ne clocotea in vene inca de la inceputul lui martie cand la Bran ningea. Ti.am urmărit cu mare interes stradania de a readuce focul la viata. Am zambit in sinea mea, m.am ridicat de pe scaun si am lasat paharul  pe marginea verandei. Am intrat in casa si m.am aruncat in pat. Mi.ai spus sa nu mai fac asta pt ca nu este frumos;  era doar modul tau de a ma tachina.  Mereu ma tachinai, era mica ta placere nevinovata; spun mica pt ca eu eram cea mai mare placere a ta dar eram complet vinovata. Mereu ma intrebasem de ce si te.am intrebat chiar si pe tine dar raspunsul tau era de fiecare data cel mai simplu "pai daca esti nebuna" ; stiam ca nu e doar asta. Stateam acolo intinsa in pat, acoperita doar pe jumătate cu ochii in tavan si gandindu.ma la motivul pt care tu ai ales sa ma pastrezi, sa ma tii strans.  Gandurile mele nu au durat mult pt ca tu ai sarit peste mine si ai inceput sa ma musti si sa ma saruti si sa ma gadili. Mi.ai spus ca saritura facuta de tine a fost una corecta si complet permisa prin lege.                                                                                         Pentru un moment m.ai privit in ochi dar mi.ai ajuns in inima, asa cum facusesi de nenumarate ori, te.ai intristat, ai oftat si apoi ti.ai mutat privirea. " Ce s.a intamplat?  " te.am intrebat ingrijorata... " Hei, sunt aici! Spune.mi te rog ce te framanta "                                               " Nimic doar ca....  maine mergem acasa...  nu vreau dar trebuie.... ai sa imi lipsesti "                                                                                                                                                                       Te.am privit la randu.mi in ochi si ti.am zambit amar " am sa fiu aici, oricand, oricum " .

Buna dimineata aprile 👑

      Zorile se iveau usor usor iar atmosfera încărcată a camarutei noastre nu.mi mai dădea pace. Am deschis un ochi, am întins o mana si ti.am atins curbele perfecte ale abdomenului pentru a ma asigura ca esti inca acolo si ca esti tu, asta pentru ca avusesem doar o iluzie cu ceva dimineți in urma cand te.am dorit in bratele mele dar tot ce am primit a fost un ursulet de plus obosit . Acum era diferit, acum erai tu, asa cum te.am vazut de cand ai facut primii pași in viata mea; chipul de înger ce ascundea multe si  buzele tale minunate . M.am ridicat din pat insa am înghețat instant pentru ca focul din soba se atinsese de mult iar peretii nu au avut bunavointa de a păstra caldura, in Imaginația mea i.am auzit spunându.mi ca nu au mai avut loc pentru caldura din cauza miilor de cuvinte si de sentimente pe care noi le.am emanat cu doar câteva ore in urma . Am zâmbit ironic la tavan si am decis sa te trezesc. Ti.am atins buzele cu ale mele, mi.ai zâmbit si m.ai tras sub tine spunându.mi ca acolo este mai cald. M.ai infofolit intr.o pătura si mi.ai spus sa nu ma misc, ca asa vrei tu. Tipic tie, ca asa vrei tu, de al dracu si de ambitios, e ca tine si gata. Da, stii ca imi place, da stii ca e doar un mod de a spune. M.ai lăsat in vârful patului 40 de minute timp in care ai facut focul si cafeaua ...o data in viata stiu, dar de fapt Iubești sa faci minunata ta cafea, dulce ca mierea . Am îndrăznit sa ma dau jos din pat, sa iti iau hanoracul si pantalonii de trening si sa ii arunc neglijent pe mine . Am deschis geamul si mi.am zis ca ar fii bine sa iau o gura de aer. Am ieșit in curte si un val de sentimente m.au napadit. Agitatie, iubire, încredere, frica. De ce frica ? Frica de a ma lasa in favoarea unei alte persoane sau a unui simplu lucru pentru care iti descoperi sentimente mai puternice. Nu am avut mult timp sa ma gândesc la asta deoarece m.am trezit imediat cu susul in jos in bratele tale . Mi.ai spus sa nu ma mai gândesc la prostii si sa profit de tine si de tot ce am in acel moment. M.ai dus intr.o magazie veche de undeva din lateralul casei , exact acolo langa acel nuc batran. Cândva acolo fuseseră unelte, dar acum, pe rafturile din lemn mâncate de carii zacea doar o sticla de vin plină de praf. Ai luat.o de acolo si ai zâmbit ca intr.o reclama pentru pasta de Dinți. Am dat din cap afirmativ si ai spart imediat gâtul sticlei. Aveai si alte variante de a o desface dar ai ales calea de mai placuta. Am rămas pe prispa, pe 2 scaunele micuțe găsite sub pat , cu 2 canine in mana.... Fata in fata .... Tu si cu mine... Iar intre noi TOTUL !

Ziua de Bacovia, sfârșita in dragostea lui Eminescu..

      Era o dimineata in care ma trezisem cu multă voie buna si ..... Si nimic, de la capăt te rog; de fapt era o dimineata ca cele din versurile lui Bacovia, trista, moarta, întunecată. De fapt, ma trezisem cu fata la perna si parul meu carliontat iubea aceste dimineți pt ca era singura mea parte intreaga. Camasa albă, colanți negrii, pulover negru, tenesi negrii si uzați...vestimentatia perfecta pt starea mea de spirit. Absenta ta din viata mea îsi făcea simțita prezenta in fiecare secunda, dar uite ca mi.ai ieșit in cale, raza mea de soare si m.ai privit si nu si știut decat sa ma iei de mana si sa spui " hai" . Am călătorit in liniște deplina aproximativ 2ore. Doar privirile noastre au vorbit pentru ca buzele erau prea obosite de explicatii inutile. Aici, in fata căsuței vechi, din chirpici, bătută de atâtea ploi si zapezi, mi.ai spus ca am ajuns si ca acea ușa nu se va deschide decat daca sunt pregătită sa imi asum riscul de a.mi petrece următoarele ore in compania ta. Te.am privit zâmbind si am știut ca ai aruncat acele cuvinte precum zarurile castigatoare; era o provocare pe care nu aveam cum si de ce sa o refuz. Am deschis ușa hotărâtă si am prășit in interiorul casei. Podeaua scartaia teribil, patutul mic cerea caldura, peretii îngălbeniti de vreme păreau ca imi urează un bun venit trist si ca te cearta pe tine ca nu le.ai mai spus de atâta timp povesti noi, iar soba impunătoare din celălalt colț al camerei , zâmbea prin ușa de fier incalzindu.mi deja obrajii rumeni. Mi.ai soptit in ureche sa ma fac comoda si ai dispărut . Am mai facut câțiva pași, am dat jos paturile de pe pat, le.am scos rând pe rând pe prispa , le.am scuturat si apoi le.am aranjat in stilul meu. Ai apărut de nu stiu unde cu un brat de lemne, le.ai aruncat in soba, peste câteva scandurele si ai aprins scânteia Magica. O caldura ușoară ne.a învăluit corpurile . M.am Așezat pe covorasul vechi, dar inca pufos din aproprierea sobei , mi.am scos agenda din Geanta si am început sa scriu.... Iubirea mea, ai facut poteca pe langa mine, tu cu gândurile tale asurzitoare. Dupa minute in Șir de pura agonie nu m.am mai putut abtine si ti.am sărit in brate. Brusc temperatura camerei crescuse cu câteva zeci de grade, iar hainele noastre deveniseră doar niște simplii fulgi ce se asterneau lent pe podea.                                                                                               Luna plină ne.a gasit îmbrățișati pe covorul unde, cu câteva ore in urma începusem o noua poveste in agenda mea care spunea asa :" A fost o data..."

Si daca pleci ....

  Stii... Sunt acele zeci de cuvinte care ne trec prin minte si nu vrem sa le spunem niciodata pentru ca ne este frica...si stii.... Eu nu mai stiu sa spun te iubesc ....dar stii....eu stiu ca si tu ma Iubești dar stii....mai stiu ca si tie iti este frica si stiu ca nu stii cum sa jonglezi cu situația asta .... Si stii ....eu nu mai stiu sa imi unesc sentimentele.....stii... Cred ca le.am rătăcit undeva prin asternuturile alea sifonate .... Dar stii.... E plăcut in furtuna...si e plăcut pt ca stiu ca ma tii de mana.... Dar stii ...acum nu esti aici sa ma tii de mana dar stiu ca ma tii in suflet, in minte, in mijlocul inimii, acolo de unde pleacă toate.....si stii...3.30 ....friguroasă dimineata... Si stii....a durat o secunda un infinit, iar privirile noastre au facut dragoste si apoi s.au îngropat in umărul tau ....si stii....daca pleci, te rog, lasa.mi o scrisoare pe pres, nu imi cere Sărutul de rămas bun pt ca nu imi plac despărțirile, scrie.mi tot pt ca vreau ca atunci cand te întorci sa o am drept dovada a nebuniei tale ....dar stii...daca nu te întorci pt mine.... Vreau sa imi lasi un trandafir, nu, nu il voi arunca...stii tu, il voi pune la uscat ....si stii..... Cand va cădea ultima petala, ma voi trezi din acest vis frumos si voi pleca....înapoi spre sufletul meu.....

Passion Part. V

     Trecuse o saptamana in care doar vocea lui cand imi spunea ''Ce faci pisic?'' ma linistea in ciuda faptului ca imi petrecusem intreaga saptamana intr.o oaza de relaxare, undeva la marginea marii. Programul zilnic fusese monoton si nimic in afara de algele ce au invadat marea si o parte din plaja nu putea sparge aceasta monotonie.
    Ultima zi, mult asteptata ultima zi, s.a prezentat din prima clipa in care am deschis ochii ca una perfecta. M.am ridicat de pe pilota pe care dormeam si dupa cateva clipe in care nu am fost in stare sa reactionez am raspuns la telefon si am fost bucuroasa sa aflu ca voi lua micul dejun impreuna cu varul meu, proaspat intors din Anglia, iubita lui frumoasa si un alt cuplu la fel de frumos.
    Dupa micul dejun copios si galagios, m.am grabit sa ajung in camera de hotel pentru a.mi termina de facut bagajul si pentru a prinde trenul spre casa. Eforie Nord -Bucuresti; Bucuresti- Tragoviste, acesta era traseul ce urma parcurs in 4-5 ore. Drumul din Eforie in Bucuresti a fost destul de dificil data fiind caldura sufocanta, raceala mea enervanta si oboseala acumulata. Nu voiam decat sa cobor din tren si sa imi imbratisez iubitul; dar parea cu fiecare secunda care trecea ca nu se va intampla asa deoarece parintii nu mi.au dat permisiunea de a ramane in oras in acea seara deoarece, spuneau ei, sunt prea obosita si se va face extrem de tarziu.
    Am mai discutat cateva minute cu mama mea despre acest lucru, insa nu a fost de induplecat, moiv pentru care am decis sa imi anunt iubitul ca  nu ne vom vedea. Niciodata nu am stiut cum sa dau vestile proaste asa ca, i.am zis direct, cu vocea tremurand, ca nu ne vedem in acea seara. Asa cum m.am asteptat, nu a reactionat deloc bine si a pus boticul in secunda 2 si si.a schimbat vocea instant. Ma rugam de el din tot sufletelul sa nu se supere insa supararea lui era de inteles si evidenta in ciuda faptului ca nega acest lucru. Sensibilizata de raceala brusca din vocea lui si imaginea din capul meu in care ochii lui nu mai erau veseli iar zambetul ii disparuse am izbucnit in plans. M.am ridicat rapid de pe scaun pe motiv ca ''fac pe mine'' si am zbughit.o pe coridor inainte ca cineva sa isi dea seama ca plang.
      Am ajuns in cele din urma in Bucuresti, ne.am dat jos din tren, ne.am urcat in cel de Targoviste si asteptam sa porneasca. Asa cum promisesem, l.am sunat si i.am zis unde sunt si ca voi ajunge in jur de ora 9in Targoviste. Vocea ii era rece precum gheata si in continuare nega ca este suparat. Dupa cateva opriri ale trenului am primit un mesaj in care iubitul meu imi spunea ca va veni sa ma vada. Chipul mi s.a luminat instant, iar scaunul trenului nu imi ajungea. Restul drumului a fost doar ras si cantec pentru ca ...totusi ma intorceam din vacanta cu familia si urma sa il vad pe el, cel mai adorabil si scump iubit.
      Nici nu am ajuns bine in Targoviste ca telefonul mi.a si sunat.
"Pisic ... nu mai pot ajunge in seara asta, vorbim maine dimineata!"
      Telefonul lui ma lasase fara cuvinte mai ales pentru ca imi spusese ca vorbim de dimineata, lucru care nu se intamplase si era prima oara cand ma dezamagea fara motiv. Inima mi.o luase razna, aveam lacrimi in ochi dar nu imi doream sa se observe cum sufletul imi era sfasaiat putin cate putin, asa ca mergeam mandra, cu capul sus si bagajul in mana. 
       Nu am crezut nici macar o clipa de cand m.am dat jos din tren ca urmeaza sa am parte de surpriza vietii; iubitul meu ma astepta la poarta garii cu un buchet de trandafiri in mana si cu bratele deschise. Mi.am lasat bagajele imediat jos si i.am sarit in brate. Nu puteam explica sentimentele, emotia, bucuria, mandria si dragostea cu care il priveam, asa cum nu le pot explica nici acum si probabil nu voi putea sa le explic nici peste 20 de ani.
       24august....stiam si stiu ca nu voi putea uita acea zi niciodata si ca pe el ....cel care usor usor devenea familia mea ...il voi iubi toata viata.

Passion Part IV

    Povestea noastra se derula bine ... neasteptat de bine. Sentimentele evoluau zi de zi, ne dovedeam reciproc ca ne iubim iar mie sincer nu imi venea sa cred.
     De fiecare data cand ma imbratisa inca ma treceau zeci de fiori si zeci de ganduri. Da, inca imi era extreeem de frica sa nu il pierd si exact atunci primeam un mesaj cu ''Te iubesc! ". Reusea sa imi alunge toate gandurile si ma tragea inainte precum un barbat in toata firea care stia ce vrea de la viata; si imi lasa impresia intotdeauna ca asa este, ca stie ce vrea si stie clar ce are de facut cum si cand.
    Povestea era pigmentata de vizite scurte in miez de noapte si de nopti pierdute sub cerul liber sau intre patru pereti ce ascundeau de acum secretele noastre.
        Cand eram langa el lucrurile erau mai usoare si deveneau previzibile. Era incredibil cat de repede trecea timpul si cat de putine lucruri reuseam sa facem avand in vedere faptul ca ne placea sa  facem pana si lucrurile cele mai marunte impreuna.
    Amandoi iubeam cafeaua si mirosul ei si clar avea alt gust cand era servita la pranz pentru ca eram doi somnorosi iar diminetile deveneau mult mai lungi cand ne trezeam unul langa celalalt.....
    Nu poti defini ceva ce iubesti sau pe cineva pe care il iubesti deaoarece aceea este iubirea adevarata, cea fara motive. " Te iubesc pentru ca te iubesc", aceasta este expresia folosita ...asa ca ... lucrurile raman invaluite intr.un abur de cafea clocotita si milioane de zambete provenite din batai de inima.

Pasion Part. III

I.am povestit fratelui meu intreaga aventura si el s.a amuzat foarte tare pe baza relatarilor mele pentru ca ... pana la urma pareau desprinse dintr.o comedie foarte buna, iar apoi, m.am indreptat spre bucatarie deoarece in stomacelul meu se intampla ceva ciudat si stiam ca nu este vorba despre fluturi pentru ca o terminasem cu ei (inca repetam asta deoarece imi placea enorm cum suna). Mi.am umplut un pahar de lapte rece si pentru ca se facuse destul de tarziu m.am indreptat spre camera mea roz si in curs de renovare ( se cereau niste manute colorate si poate ceva desene interesante). Mi.am tras draperiile pentru ca  nu voiam sa le ofer vecinilor un spectacol gratuit (asta pentru ca de obicei fac exercitii, dansez sau probez tot felul de haine).

   Mi.am deschis facebook'ul si am inceput sa ma holbez la postarile prietenilor, cand, o mica ferastruica de chat se deschise. Era numele unui baiat ... un baiat cunoscut ... dar nu sufiecient de cunoscut, care ma abordase cu un ''buna ce faci?''. In prima instanta am crezut ca ma va intreba ceva de sora mea deoarece ei se cunosteau de mai mult timp si se impacau destul de bine. Dar lucrurile nu au stat  deloc asa. Pustiului, (spun asta deoarece este cu 2ani mai mic decat mine) i se pusese pata pe mine. Bineinteles ca am considerat ca se va plictisi imediat de mine si de fitele mele, lucrurile decurgeau ca intr.un joc, el era personajul care ma facea sa zambesc din ce in ce mai des si spunea lucruri adulte, demonstrand ca este extrem de curajos, ambitios si ca stie ce vrea de la viata. Nu l.am crezut o perioada, dar imi doream atat de mult sa fie sincer pentru ca era perfet. Era zambitor, adorabil si stia sa se comporte cu o fata. 

      Bineinteles ca orgoliul meu a intrat in actiune si s.a opus total relatiei noastre si nu a dorit ca aceasta sa se infiripe. Lupta din interiorul meu incepuse si era alimentata de el si de fiecare nerv din corpul meu care il dorea.  

     In cele din urma, m.am hotarat sa ii acord o sansa si sa ma las dusa de noul val aparut insa cu maaare grija pentru ca nu voiam sa sufar din nou. Incepea o noua poveste....si incepea cu "Va urma ... "